09.01.2024 De ascultat până la final Ep.95
Podcastul Justiția reală din Romania Prezintă @justiția reală din Romania @AvocatColtuc #euiesinstrada #nurenuntlacash
Legătura dintre incendiul Ferma Dacilor și prescripția din dosarele penale
Podcastul Justiția reală din Romania – COLTUC MARIUS VICENTIU
09.01.2024 De ascultat până la final Ep.95
Podcastul Justiția reală din Romania Prezintă @justiția reală din Romania @AvocatColtuc #euiesinstrada #nurenuntlacash
https://youtu.be/mOmMph–k_g
Admitere,respingere sau achitare/condamnare. Cine are dreptate?
Cred ca toata lumea a citit in presa si nu numai,chiar in calitate de justitiabil ca solutiile pot fi diametral opuse in civil sau penal.
Se pun intrebarile firesti:
CINE ARE DREPTATE,CHIAR DREPTATEA JUDICIARA?
Sau
De ce magistratii nu aplica legea care este identica in Romania pentru aceeasi situatie de fapt?
Din punctul meu de vedere nu exista nedreptate mai mare pentru un justitiabil care s-a adresat instantei sau care a devenit obiectul unei judecati penale sa nu stie daca are dreptate sau nu!
Nostalgicii ar zice ca exista cai extraordinare de atac,dar acestea sunt extrem de restrictive si nu judeca pe fond problema!
Atat in civil,cat si in penal magistratul trebuie sa afle adevarul!
CIVIL
Principiile fundamentale ale procesului civil – Rolul judecătorului în aflarea adevărului –
Art. 22. –
(1) Judecătorul soluţionează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile.
(2) Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. În acest scop, cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicaţii, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum şi alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părţile se împotrivesc.
(3) Judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condiţiile legii. Persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunţa la judecată sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretenţiile reclamantului ori de a pune capăt procesului printr-o tranzacţie.
PENAL
SCOPUL ŞI REGULILE DE BAZĂ ALE PROCESULUI PENAL – Aflarea adevărului –
Art. 3. –
În desfăşurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana făptuitorului.
Magistrații decid potrivit propriei lor convingeri sau Magistrații decid cum vor ei
Acest mit este exprimat în mod diferit, dar toate formulările exprimă același lucru: foarte des îi auzim chiar pe magistrați spunând că ei decid potrivit propriei lor convingeri, iar pe justițiabilii nemulțumiți de soluțiile acestora îi auzim spunând că magistrații decid cum vor ei. Și unii, și alții se înșală.
În primul rând, trebuie spus că un magistrat, fie judecător, fie procuror, nu poate instrumenta și soluționa o cauză cum vrea el, adică în mod subiectiv, arbitrar, ci numai potrivit unor reguli obiective prescrise, care sunt legile. Astfel, judecătorul face parte dintr-o instituție numită instanță de judecată, care ea și numai ea înfăptuiește justiția (art. 126 alin. 1 Constituție); or, justiția se înfăptuiește în numele legii (art. 124 alin. 1 Constituție) și judecătorii se supun numai legii (art. 124 alin. 3 Constituție). Cerințe asemănătoare există si pentru procurori, care își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității (art. 132 alin. 1 Constituție). Prin urmare, magistratul este obligat să fie călăuzit de voința generală atunci când soluționează o cauză concretă, aceeași care guvernează legea adoptată de popor prin organul său reprezentativ; în acest fel, magistratul însuși exercită în mod legitim puterea cu care a fost învestit de suveran, care e poporul, căci puterea publică există doar în interesul indivizilor care compun societatea.
În al doilea rând, un magistrat nu are voie să se conducă după propria convingere atunci când soluționează o cauză. A te conduce după propria convingere înseamnă a hotărî în mod subiectiv, aspect de neacceptat atunci când e vorba de legi și justiție, pentru care obiectivitatea este principiul ce trebuie urmat. De altfel, în celebra Decizie nr. 171/2001, Curtea Constituțională a României a stabilit în mod neechivoc că judecătorii se supun numai legii (așa cum spune Constituția), nu și propriei lor convingeri (așa cum spunea la acea vreme Codul de procedură penală). De altfel, în anii 1990-1991, atunci când se elabora Constituția, Adunarea Constituantă a respins amendamentele formulate de unii parlamentari cu privire la introducerea şi a altor criterii pentru înfăptuirea justiţiei, cum ar fi acela ca judecătorii să se supună nu numai legii, dar “şi conştiinţei lor” sau “intimei convingeri”, cu motivarea că, într-un stat de drept, legea trebuie să absoarbă, prin puterea ei, inclusiv convingerea intimă a judecătorului sau, altfel spus, intima convingere nu poate să contravină legii. În final, Adunarea Constituantă a adoptat formularea “în activitatea lor, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”.
Se întâmplă uneori în practică ca un judecător să aibă o convingere personală diferită de ceea ce dictează legea. Indiferent cât de nedreaptă i s-ar părea o astfel de situație, el e obligat să dea efect legii. Voi da două exemple, unul din materie civilă și unul din materie penală.
PROPUNERI DE LEGE FERENDA
IN CIVIL
Modificarea art.395 CPC prin introducerea alineatului 4 dupa cum urmeaza:
Daca solutiile in fond si calea ordinara de atac sunt diametrial opuse,admiterea cererii,apoi respingere in totalitate a cererii sau respingerea cererii ,apoi admiterea in totalitate a cererii atunci se va sesiza instanta superioara celei in care s-a judecat calea ordinara de atac pentru rejudecarea cauzei pe fond in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii. Acesta va judeca in complet specializat format din doi judecatori numiti aleatoriu de presedintele instantei.Daca instanta superioara celei care a judecat calea ordinara de atac este
Înalta Curte de Casație și Justiție a României
,atunci instanta superioara va fi completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la
Înalta Curte de Casație și Justiție a României
.Termenul de 30 de zile mai sus mentionat se aplica si Înaltei Curti de Casație și Justiție
IN PENAL