DE CE MAGISTRATII SI GREFIERII NU POT PROTESTA SAU INTRA IN GREVA

DE CE MAGISTRATII SI GREFIERII NU POT PROTESTA SAU INTRA IN GREVA

Potrivit art 170 din Legea dialogului social 367/2022, judecătorii și procurorii nu au dreptul să facă grevă. Faptul că ei nu o numesc grevă, ci amânarea cauzelor care nu sunt urgente, nu îi schimbă esența. Este o grevă ilegală. O caracteristica comuna a acestora a fost teama de a folosi notiunea de „greva”, preferandu-se cea de „protest”, de parca legalitatea unei actiuni ar sta in denumirea acesteia, nu in continut

 

Ironic, printre cauzele urgente se numără și judecarea legalității grevelor. Pe a magistraților cine să o judece? Tot magistrații? Așa cum magistrați au judecat și decis majorarea salariilor breslei, implicit a propriilor salarii, cu 25%?

CSM nu numai că se declară 100% în favoarea grevei, dar unul dintre judecatorii CSM afirmând într-un mesaj scris pe whatsapp: “dacă mâine nu vom arăta că suntem o putere care nu poate fi călcată în picioare, nu mai există nicio speranță ca celelalte două puteri să ne și asculte, nu doar să ne audă.”

Este în mod evident un abuz de putere bazat pe certitudinea impunității, care reflectă o mentalitate periculoasă de stat în stat, dar și dispreț față de lege și legalitate.

Ce autoritate morală mai poate avea un judecător acum grevist nelegal să pronunțe nelegală greva altor angajați? În general, ce autoritate morală mai poate avea un judecător aflat acum într-o situație sfidător nelegală să impună aplicarea legii?

Limitarea dreptului la greva face parte dintre restricțiile pentru care judecătorii au, trebuie să aibă, un statut privilegiat, cu beneficii financiare importante, inclusiv pensiile de serviciu, pe care nimeni nu vrea să le desființeze acum, ci doar să le readucă la condiții rezonabile, așa cum au fost la origine, în reforma lui Valeriu Stoica din 1997.

Această încălcare sfidătoare a legii, pentru care nimeni nu are ce să le facă și ultimul cuvânt le va aparține oricum într-o instanță, are că principală victimă justițiabilul, care plătește statutul special al magistratului și de la care are dreptul să aștepte în primul rând să fie tratat cu respect.

Iar magistrații, spre deosebire de profesori de exemplu, nu își pierd în timpul grevei leafa plătită de amărâții care vor aștepta și mai mult decât până acum o soluție.

Pe ei cine să-i asculte când magistrații pe care îi plătesc le refuză judecata încălcând legea?

Da, magistrații au dreptate când spun că muncesc în condiții foarte proaste, sunt de departe cei mai încarcați cu dosare din UE și că instabilitatea și incoerența legislativă fac justiția un sport extrem. Dar principala victimă este tot justițiabilul, pentru că el decontează până la urmă toate aceste aberații care duc la procese interminabile și, adesea, la soluții contradictorii.

În plus, nu pentru asta, în primul rând, fac greva magistrații. Fac, la fel ca în 2009, în primul rând pentru banii lor, atunci pentru salarii, acum pentru pensii.

Pe fond, în privința principalei probleme în discuție, vârsta de pensionare, partea de dreptate a magistraților vine de la tipicul mod de acțiune golănesc al politicului.

Greva magistratilor (determinata de introducerea de catre Parlament a unor dispozitii de accentuare a raspunderii lor materiale si disciplinare in caz de aplicare a legii cu rea-credinta sau grava neglijenta) a fost ilegala pentru ca o interzice legea conflictelor de munca interzice in mod expres. A fost si imorala, intrucat demnitatea functiilor ocupate de magistrati este incompatibila cu asemenea manifestari. Ma intreb ce am spune daca Guvernul Romaniei ar face greva si ar intrerupe brusc legaturile internationale, sau daca Parlamentul ar face greva si ar intrerupe activitatea legislativa. Totul s-ar transforma, evident, in haos. De aceea, calitatea de putere publica pe care o au cele trei segmente ale societatii impune raspunderea lor in fata cetateanului si exclude afectarea acestuia prin blocarea activitatii.

Greva grefierilor (care doresc o salarizare mai buna) a fost si ea ilegala. Aceeasi lege a conflictelor de munca interzice blocarea activitatii in scopul de a forta emiterea unui act normativ. Insa e totusi justificata nemultumirea lor, pentru ca actul normativ respectiv ar fi trebuit sa apara, potrivit unei dispozitii legale, inca de la inceputul anului 2005.

Ce spun avocatii azi,10.01.2024

„In atentia magistratilor si personalului auxiliar a instantelor de pe raza teritoriala a judetului Cluj, care la data prezentei continua formele de protest.

Consiliul Baroului Cluj, in calitate de reprezentant al corpului profesional al avocatilor membri ai Baroului Cluj, va solicita pe aceasta cale sa procedati la incetarea imediata a formelor de protest constand in refuzul de infaptuire a justitiei si sa reluati activitatea de judecata in conditiile legii.

Consideram ca apararea drepturilor patrimoniale sau de orice alta natura ale unei categorii profesionale nu se poate face prin incalcarea legii si nici prin incalcarea drepturilor fundamentale ale altor categorii de cetateni, sens in care, in situatia in care revendicarile dvs. nu sunt satisfacute de catre cei in drept sa o faca, se impune sa identificati alte masuri in acest scop, care sa nu fie de natura a paraliza functionarea uneia dintre puterile statului, astfel cum se intampla in mod recurent in ultima perioada.

Un eventual conflict juridic de natura constitutionala intre puterea executiva si cea judecatoreasca poate si trebuie sa fie solutionat doar conform legii, fara ca acesta sa se repercuteze negativ asupra beneficiarilor actului de justitie.

Infaptuirea justitiei si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil este o obligatie ce va revine in temeiul Legii nr.304/2022 privind organizarea judiciara, singura exceptie prevazuta de lege de la desfasurarea normala a activitatii de judecata fiind situatia decretarii starii de asediu sau a starii de urgenta.

Astfel cum s-a pronuntat Curtea Constitutionala a Romaniei prin Decizia nr. 972/2012, ‘Sensul art. 124 alin. (1) din Constitutie este acela ca organele care infaptuiesc justitia – si care, potrivit art. 126 alin. (1) din Constitutie, sunt instantele judecatoresti – trebuie sa respecte legea, de drept material sau procesual, aceasta fiind cea care determina comportamentul persoanelor fizice si juridice in sfera publica si in circuitul civil’.

Va supunem atentiei faptul ca in situatia in care nu veti inceta aceste asa-zise proteste, care in realitate produc fata de terti efectele unor veritabile greve si care sunt cu atat mai prejudiciabile cu cat nu au un caracter unitar care sa asigure o minima previzibilitate a activitatii, vom apela la toate mijloacele legale in vederea contestarii lor sub aspectul legalitatii.

Increderea cetatenilor in justitie este esentiala intr-o societate democratica, insa acest deziderat nu poate fi atins atata vreme cat sistemul judiciar nu functioneaza”.

Ce poate face un om simplu care are proces pe rol?

 

1.Actiuni delictuale impotriva Csm si impotriva magistratilor si grefierilor care amana cauzele

2.Plangeri penale pe abuz in serviciu impotriva magistratilor si grefierilor care amana cauzele

 

 

Avocat Coltuc Marius Vicentiu