Am probleme cu un avocat. Cum il reclam?
Am gasit asta:
Avocatul care nu-și îndeplinește obligațiile în raportul cu clientul său poate fi sancționat de către consiliul baroului din care face parte, potrivit actelor normative care reglementează profesia de avocat. Practic, ceea ce trebuie să facem este să ne adresăm cu o plângere organului competent, iar oricare ar fi decizia acestuia cu privire la cercetarea disciplinară a avocatului, trebuie să primim un răspuns într-un termen foarte scurt. În plus, faptul că avocatul este sancționat disciplinar nu înseamnă că acesta nu poate fi tras la răspundere și civil, penal ori administrativ.
Din momentul în care avocatul încetează să ne mai reprezinte interesele, în pofida înțelegerii pe care o avem cu acesta, și începe să-și vadă numai propriul interes sau, eventual, pe al altcuiva, intervine în mod vădit o problemă.
Spre exemplu, nu se mai prezintă la termenele de judecată, în mod repetat și fără o scuză solidă – cu toate că e nevoit, prin legea care-i reglementează profesia, să delege atribuțiile sale altcuiva, dar nu înainte de a ne cere acordul – ori începe să ne ceară sume de bani pe care nu le justifică în niciun fel, face înțelegeri cu partea adversă, fără să ne ceară acordul, ori stabilește onorarii cu încălcarea prevederilor legale în materie. Iar lista poate continua lejer.
Firește că și precauția în alegerea avocatului este importantă: este mai mult decât recomandat să verificăm tabloul avocaților, ca să ne asigurăm că cel care s-a oferit să ne reprezinte ori să ne ajute în orice alt fel are dreptul de a-și exercita profesia. Nu este o noutate faptul că „circulă” diverși pseudo-avocați care ne oferă ajutorul lor, deși nu au dreptul de a profesa – în primul rând, pentru că nu l-au câștigat vreodată.
Tabloul nu ne oferă însă decât o informație: are sau nu are dreptul de a profesa, însă nu ne confirmă că respectivul este și un avocat extrem de iscusit, de serios, nu ne spune nimic cu privire la experiența sa și așa mai departe. Avocatul are – teoretic – obligația de a ne spune că solicitarea noastră îl depășește, că nu poate avea timpul necesar să se ocupe de problema noastră și așa mai departe, dar de multe ori asta nu se întâmplă.
Astfel, “avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, conform mandatului încredinţat, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecători şi de părţile din proces, să depună concluzii scrise sau note de şedinţă ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanţa de judecată dispune în acest sens. Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară”, prevede Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
Avocatul răspunde disciplinar în fața baroului din care face parte
Îndatoririle avocatului din Legea nr. 51/1995 și din Statutul profesiei de avocat sunt însoțite și de un mecanism de sancționare, la nivelul organismului în cadrul căruia își exercită profesia: baroul de care aparține. De altfel, obligațiile unei persoane fizice/juridice ar exista degeaba, dacă actul normativ nu le-ar stabili și regulile de sancționare, în caz de încălcare a lor.
Mecanismul răspunderii disciplinare este stabilit, în primă fază, de Legea avocatului și, mai detaliat, de Statutul profesiei. Potrivit legii, avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea obligațiilor stabilite în sarcina sa prin actul normativ (inclusiv obligațiile în relația cu clientul), iar anchetarea abaterii și sancționarea avocatului se fac de către consiliul baroului din care face parte.
„Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care îşi continuă activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tabloul avocaţilor”, se stabilește prin Statut.
Așadar, cel mai important lucru este să vă adresați cui trebuie, pentru a nu risca să pierdeți timpul cu plângeri adresate unui alt organism și cu așteptarea unui răspuns care nu mai vine.
Practic, în urma plângerii înaintate de dumneavoastră, consiliul baroului respectiv procedează la anchetarea abaterii indicate de dumneavoastră în plângere, iar potrivit Statutului cercetarea ar trebui să se facă cu repeziciune.
„În cursul cercetărilor (…) decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de lege”, stabilește Statutul.
Așadar, veți fi cu siguranță chemat să detaliați și să explicați plângerea dumneavoastră, iar indicat ar fi să aveți și toate documentele care pot sprijini afirmațiile susținute sau alte probe.
După efectuarea anchetei disciplinare, consiliul baroului va decide, dacă e cazul, să exercite acțiunea disciplinară împotriva respectivului avocat. În orice caz, oricare ar fi decizia baroului, ea trebuie comunicată în termen de cel mult 15 zile de la momentul la care a fost luată, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnătură, avocatului cercetat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta.
Potrivit Statutului, acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii, ceea ce înseamnă practic că nu ar trebui să așteptați foarte mult timp pentru a face o plângere cu privire la comportarea avocatului angajat, mai ales că în termenul de un intră și perioada de cercetare disciplinară.
Sancțiunile disciplinare prevăzute de lege sunt: mustrarea, avertismentul, amendă de la 50 la 500 de lei, interdicția de a exercita profesia pe o perioadă de o lună la un an și excluderea din profesie. Dar potrivit Statutului, faptul că avocatul a fost sancționat disciplinar nu echivalează cu excluderea răspunderii civile, penale sau administrative. Admițând că există și un prejudiciu pe care trebuie să-l recuperați de la respectivul avocat, plângerea în fața baroului nu vă va ajuta cu recuperarea acestuia, ceea ce înseamnă că va trebui să vă adresați unei instanțe civile, sau, dacă fapta constituie infracțiune, organului penal, ca să faceți o plângere.
Concret, în Codul penal actual este prevăzută infracțiunea de „asistență și reprezentare neloială” care stabilește că: „Fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, în înţelegere frauduloasă cu o persoană cu interese contrare în aceeaşi cauză, în cadrul unei proceduri judiciare sau notariale, vatămă interesele clientului sau ale persoanei reprezentate se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează înţelegerea frauduloasă dintre avocat sau reprezentantul unei persoane şi un terţ interesat de soluţia ce se va pronunţa în cauză, în scopul vătămării intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate”.
Avocatul nu se obligă să obțină un rezultat, ci să încerce să-l obțină
Dacă avocatul s-a angajat să asiste și/sau să reprezinte un client într-o procedură legală, avocatul își asumă obligații de diligență, potrivit actelor normative ale profesiei. Prin obligații de diligență (sau de mijloace) înțelegem acele obligaţii care constau în îndatorirea celui care s-a obligat de a depune toată stăruinţa pentru atingerea unui anumit rezultat, fără a se obliga la însuşi rezultatul respectiv.
Cu alte cuvinte, avocatul încearcă, prima suma cunoștințelor, experienței, profesionalismului, și a tuturor celorlalte calități ale sale, să ajungă la rezultatul dorit de clientul său, însă niciodată nu se obligă chiar la rezultatul respectiv. Ceea ce înseamnă că nu putem să-l tragem la răspundere pentru că nu am obținut dreptul sau nu ne-am satisfăcut interesul pentru care l-am angajat, decât în ipoteza în care s-a ajuns la pierderea dreptului/interesului respectiv prin neglijența acestuia ori prin reaua sa voință.
De altfel, alegerea avocatului ne aparține. De cele mai multe ori, îl alegem după notorietatea acestuia ori la recomandarea unei alte persoane, însă adesea îl alegem în primul rând după criteriul financiar. Deși nu ne permitem să ne criticăm propria alegere, sunt anumite chestiuni pe care trebuie să le avem în vedere atunci când ne luăm un avocat, pentru a putea preîntâmpina cât mai multe dintre situațiile neplăcute.
În primul rând, înțelegerea noastră (contractul de asistență juridică) trebuie să îmbrace o formă scrisă. Contractul scris este, înainte de toate, un mijloc de probă pentru raporturile client-avocat, dar și o bază pentru mandatul pe care clientul îl dă avocatului. Dacă nu e încheiat în formă scrisă, nu poate fi dovedit altfel raportul cu avocatul. Există anumite situații excepționale când nu se poate întocmi de îndată un contract scris, iar înțelegerea se face mai întâi verbal, însă forma scrisă trebuie întocmită în cel mai scurt timp cu putință.
Potrivit Legii avocatului, acesta trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:
- datele de identificare ale avocatului (forma de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi reprezentantul acesteia);
- datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum şi mandatarul clientului, dacă este cazul;
- obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de Legea nr. 51/1995 ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului;
- onorariul;
- atestarea identităţii clientului sau a reprezentantului acestuia;
- modul de soluţionare a litigiilor între avocat şi client;
- semnăturile părţilor.
Pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său și care se estimează anticipat. Cheltuielile se socotesc pe măsură ce sunt efectuate și pot să fie suplimentate de către părți, prin acte adiționale. Dar orice cheltuială suplimentară trebuie dovedită de avocat.
Potrivit Statutului, onorariile sunt stabilite în raport cu dificultatea, cu amploarea sau cu durata cazului, însă actul normativ ne oferă mai mulți indicatori pentru aprecierea onorariului (de exemplu, timpul și volumul de muncă, notorietatea avocatului, presiunea timpului, specializarea, efectele financiare în buzunarul clientului, etc.). Firește, contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului din care face parte, așadar și în această privință ne putem adresa baroului cu o plângere.
Reclama un avocat
Dacă aveți probleme cu un avocat, puteți să-l reclamați la baroul din care acesta face parte. Pentru a face acest lucru, trebuie să depuneți o plângere scrisă la secretariatul baroului.
Model plangere la barou impotriva unui avocat
Iată un model de plângere la barou impotriva unui avocat:
Domnule Președinte,
Subsemnatul/a, [numele dumneavoastră], cu domiciliul în [adresa dumneavoastră], vă solicit să dispuneți cercetarea disciplinară a avocatului [numele avocatului], cu sediul profesional în [adresa sediului profesional al avocatului].
Prin prezenta, vă semnalez următoarele abateri disciplinare ale avocatului [numele avocatului]:
Aceste abateri au produs un prejudiciu grav în interesul meu, respectiv:
În sprijinul plângerii mele, vă ataşez următoarele documente:
Solicit să fiu convocat/ă pentru a depune declarații în fața comisiei de cercetare disciplinară.
Cu stimă,
[Numele dumneavoastră]
Obligatiile avocatului fata de client
Avocatul are o serie de obligații față de client, inclusiv:
Cand se plateste onorariul avocatului
Onorariul avocatului se plătește de obicei în două tranșe: o avans și o sumă finală. Avansul se plătește la semnarea contractului de asistență juridică, iar suma finală se plătește la încheierea dosarului.
Renuntarea la serviciile avocatului
Clientul poate renunța la serviciile avocatului oricând, printr-o notificare scrisă. Avocatul este obligat să respecte această notificare și să înceteze reprezentarea clientului.
Unde reclam un avocat
Plângerea împotriva unui avocat se depune la baroul din care acesta face parte. Pentru a găsi baroul din care face parte un avocat, puteți consulta site-ul web al Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR).
Plangere penala impotriva avocatului
În cazul în care avocatul a săvârșit o infracțiune, puteți depune o plângere penală la organele de cercetare penală.
Recuperare onorariu avocat
În cazul în care avocatul nu își îndeplinește obligațiile contractuale, clientul poate solicita recuperarea onorariului. Pentru a face acest lucru, clientul trebuie să depună o cerere de chemare în judecată la instanța de judecată.
Contract avocat client
Înainte de a angaja un avocat, este important să încheiați un contract de asistență juridică. Acest contract va stabili drepturile și obligațiile dumneavoastră și ale avocatului.
Iată câteva sfaturi pentru alegerea unui avocat:
Dacă aveți probleme cu un avocat, nu ezitați să solicitați ajutor. Există o serie de resurse disponibile pentru a vă ajuta să vă protejați drepturile.
Pentru a reclama un avocat în România, puteți urma acești pași:
Iată câteva exemple de motive pentru care puteți reclama un avocat:
Dacă sunteți nemulțumit de serviciile unui avocat, este important să luați măsuri pentru a vă proteja drepturile. Reclamarea unui avocat este o modalitate de a asigura faptul că avocații care comit abateri sunt sancționați și că nu mai pot pune în pericol interesele clienților.
Iată câteva sfaturi pentru a vă pregăti pentru reclamația împotriva unui avocat:
Este important să rețineți că reclamația împotriva unui avocat este o procedură complexă și poate dura ceva timp până la soluționarea acesteia. Cu toate acestea, este o modalitate importantă de a vă proteja drepturile și de a asigura faptul că avocații care comit abateri sunt sancționați.
Pentru a reclama un avocat, trebuie să depuneți o plângere sau sesizare la baroul în care avocatul este membru. Plângerea sau sesizarea trebuie să fie scrisă și să conțină următoarele informații:
Plângerea sau sesizarea poate fi depusă personal la sediul baroului sau trimisă prin poștă, fax sau e-mail.
De asemenea, puteți depune o plângere sau sesizare online, pe site-ul baroului.
Iată pașii de urmat pentru a depune o plângere sau sesizare la barou:
Baroul va investiga reclamația sau sesizarea și va lua măsurile corespunzătoare, dacă este cazul. Măsurile pot include avertisment, mustrare, suspendarea din profesie sau excluderea din profesie.
Iată câteva sfaturi pentru a vă asigura că reclamația sau sesizarea dumneavoastră este luată în considerare:
Rețineți că reclamația sau sesizarea dumneavoastră este o procedură juridică. Este important să fiți încrezător că aveți dovezi suficiente pentru a susține reclamația dumneavoastră.