SRI in justitie din nou in 2023

SRI in justitie din nou in 2023

 

Eu sunt persoana vatamata intr-un dosar penal in care nu se realizeaza niciun act de 4 ani!

Nimic

 

 

Miercuri, 17 mai 2023, Curtea Constitutionala a pronuntat o decizie cat se poate de scandaloasa, prin care a respins cele mai importante probleme continute in sesizarile de neconstitutionalitate formulate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, Avocatul Poporului Renate Weber, precum si parlamentarii de opozitie in legatura cu cele doua proiecte de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala elaborate de guvernul Nicolae Ciuca la propunerea ministrului Justitiei Catalin Predoiu. Proiecte adoptate de Parlament luna trecuta exact in forma scrisa de Predoiu.

CCR a respins obiectiile de neconstitutionalitate cu privire atat la refacerea Binomului SRI-DNA, cat si la alte doua probleme nevralgice: eliminarea din dosarele penale a avocatilor care nu detin certificat emis de Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat (ORNISS), precum si legiferarea infractiunilor de abuz in serviciu si neglijenta in serviciu fara impunerea unui prag valoric, asa cum a stabilit Curtea Constitutionala prin cel putin trei decizii: 405/2016, 392/2017 si 650/2018. Practic, in urma deciziei CCR de miercuri, inregistrarile facute de SRI vor putea fi folosite in orice dosar penal, nu doar in cele de siguranta nationala. De asemenea, avocatii vor fi obligati sa detina certificat ORNISS pentru a putea intra in dosare cu informatii clasificate (ORNISS dat in urma verificarilor SRI – ceea ce inseamna ca SRI va putea oricand elimina din dosare avocatii incomozi). In plus, orice persoana va putea fi trimisa in judecata pentru abuz in serviciu si va risca pedepse cu inchisoarea – chiar cu executare – inclusiv in cazul unor prejudicii infime.

Proiectele inca nu intra in vigoare

Pe de alta parte, instanta de contencios constitutional a admis cateva sesizari formulate de ICCJ, Avocatul Poporului si opozitia parlamentara, insa pe chestiuni mult mai putin importante decat cele trei expuse mai sus. Totusi, admiterea sesizarilor inseamna retrimiterea celor doua initiative de act normativ in Parlament, unde insa nu vor fi rediscutate prevederile declarate constitutionale (Binomul, ORNISS si abuzul in serviciu fara prag).

Singura neregula majora constatata de CCR se refera la competenta instantelor de a verifica legalitatea interceptarilor.

Mai exact, CCR a mentinut urmatoarele pasaje din proiectele de modificare a codurilor:

– introducerea art. 139/1 alin. 1 in CPP (reintroducerea SRI in dosarele penale):

„Inregistrarile rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de proba in procesul penal daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii privitoare la pregatirea ori savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la art. 139 alin. (2) si au fost respectate prevederile legale care reglementeaza obtinerea acestor inregistrari” (click aici pentru a citi);

– introducerea alin. 1/1 si 1/2 in art. 345 CPP (ORNISS):

„(1/1) In cazul in care actul de sesizare se intemeiaza pe probe ce constituie informatii clasificate, judecatorul de camera preliminara solicita autoritatii competente, de urgenta, declasificarea sau trecerea acestora la un nivel inferior de clasificare si, dupa caz, acorda aparatorilor partilor si ai persoanei vatamate accesul la informatiile clasificate, conditionat de detinerea autorizatiei de acces prevazute de lege. Daca acestia nu detin autorizatia de acces prevazuta de lege, iar partile sau, dupa caz, persoana vatamata nu-si desemneaza un alt aparator care detine autorizatia prevazuta de lege, judecatorul de camera preliminara ia masuri pentru desemnarea unor avocati din oficiu care detin aceasta autorizatie.

(1/2) Dupa consultarea autoritatii competente, judecatorul de camera preliminara, prin incheiere, poate refuza motivat accesul la informatiile clasificate daca acesta ar putea conduce la periclitarea grava a vietii sau a drepturilor fundamentale ale unei persoane sau daca refuzul este strict necesar pentru apararea securitatii nationale ori a unui alt interes public important. In acest caz, informatiile clasificate nu pot servi la pronuntarea unei solutii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei in cauza” (click aici pentru a citi);